| Cotidian independent al zonei Curtea de Arges | ANUL II

| Prima pagina | Despre noi | Anunturi | Concursuri | Redactia | Caricatura zilei | Contact |
 
Prima pagina
Cotidian
Economie
Administratie
Tineret
Invatamant
Magazin
Anunturi
Bricabrac
Concursuri
Reportaj
Mesaje
Abonament
Caricatura zilei
Redactia
Contact
Info Utile
Curs valutar

:::: vremea in curtea de arges :::Geluri colorate

::: click aici pt anunturi ::::

:::::::::::::::::::::::

:::: click aici :::

:::: Radio Benix 94.6 fm  Curtea de Arges ::::

 

 

Martie - ultima luna în care se acorda ajutor la gaze

La ultima întâlnire cu reprezentantii mass-media, primarul Gheorghe Nicut a precizat faptul ca luna martie este ultima luna în care se mai acorda ajutoare sociale pentru cei care îsi încalzesc locuintele folosind gaz metan. În aceasta ultima luna, în evidentele Primariei sunt 1.608 astfel de cereri. De asemenea, primul edil a subliniat faptul ca numarul persoanelor care beneficiaza de ajutor social (venitul minim garantat) este în continua crestere, numai luna aceasta fiind înregistrate 10 dosare. Acestea se adauga celorlalte 165 câte erau înregistrate la nivel de municipiu.

Nicoleta MOISESCU


Trezoreria - 10 ani de activitate

La sfârsitul acestei luni, Trezoreria Curtea de Arges va sarbatori 10 ani de activitate. În acest sens, pe 30 martie, va fi organizata o actiune la care vor fi prezenti, pe lânga lucratorii Trezoreriei, reprezentanti ai administratiei locale, colaboratori si multi altii. Un cadou pe care angajatii acestei unitati financiare îl vor primi, cu ceva întârziere, este un nou sediu. Spatiul se afla în incinta noii cladiri a Administratiei Finantelor Publice Curtea de Arges.

Nicoleta MOISESCU


Mai multi bani pentru salvamontisti

Pâna în acest an salvamontistii nu erau platiti pentru serviciile prestate. Printr-o Ordonanta de Urgenta a Guvernului (nr. 6/martie 2004) s-au facut câteva reglementari privind salarizarea personalului angajat în cadrul serviciilor publice de salvamont.

Potrivit acestei ordonante salvamontistii vor fi platiti dupa cum urmeaza:

- salvator montan gradul l - salariul de baza minim 3.107.000 lei, maxim 6.131.000 lei;

- salvator montan gradul ll - minim 2.998.000 lei, maxim 4.599.000 lei;

- salvator montan gradul lll - minim 2.998.000 lei, maxim 3.795.000 lei.

La aceste salarii se aplica si prevederile OUG 123/2003 privind cresterile salariale pentru sectorul bugetar. Salvatorilor montani li se acorda si spor de stres (cel mult un sfert din salariul de baza).

Acest nou act normativ a fost determinat de lipsa unor reglementari privind salarizarea personalului angajat în cadrul serviciilor publice de salvamont si de necesitatea cresterii imediate a numarului angajatilor acestor servicii.

Cresterea numarului de angajati a fost determinata de cresterea alarmanta a numarului de accidente în munti, din cauza avalanselor si evenimentelor imprevizibile.


La Corbi,

Beneficiarii Legii 416 - din 200 doar 80 sunt apti de munca

În toata comuna Corbi sunt 200 de beneficiari ai prevederilor Legii 416 privind venitul minim garantat. Dintre acestia doar 80 de persoane pot presta munca în folosul comunitatii, ceilalti fiind batrâni, bolnavi sau mame cu copii sub 1 an. În aceasta perioada, dupa cum spunea secretarul Primariei Corbi, cei 80 de sateni care primesc ajutor social conform Legii 416 lucreaza la decolmatarea santurilor de scurgere a apei pluviale, a rigolelor de pe marginea soselelor si pentru curatenia de primavara, în general.

Radu GÎRJOABA


La Domnesti,

Pregatiri intense pentru Buna Vestire

De câteva zile, în comuna Domnesti, toata lumea, de la primar pâna la beneficiarii Legii 416, se ocupa de curatenie. Totul trebuie sa arate impecabil pâna în 25 martie, când Domnestiul gazduieste bâlciul din ziua de Buna Vestire. Vineri, spre exemplu, se lucra la pietruirea strazii care duce spre piata din comuna. Viceprimarul Nicolae Nedelea a spus ca drumul amintit a avut întotdeauna probleme: "Am bagat 300 de rabe de balast în ultimele luni dar n-a rezistat. Astazi am vorbit sa mai pietruim cu înca 20 de rabe. Am demarat lucrarile acum, repede, pâna nu se strica din nou timpul".

Malina ZAHIU


Ion Serban, consilier PRM.

Primeste o bila alba pentru ca timp de patru ani a fost cel mai bataios ales local, nici chiar târârea prin procese nu l-a facut sa abdice de la sarcinile pe care si le-a asumat. Si totusi, este singurul consilier care îsi asuma si nerealizarile Consiliului: insuficienta parcarilor, problema câinilor vagabonzi, salubritatea necorespunzatoare, lipsa unei canalizari pluviale etc.

Consilierul local Emil Oreviceanu (PSD) este printre cei mai "disciplinati soldati ai partidului", a carui linie o urmeaza neabatut si fara comentarii. Nu are initiative legislative si nici opinii personale. Uneori, în timpul sedintelor de Consiliu, mai este prins în discutii colaterale, chiar când se voteaza, si sta cu mâna ridicata si "pentru" si "împotriva" si "se abtine". Ca si situatia României si bila pe care i-o oferim este cenusie.

Primarul Gheorghe Nicut nu a "reusit sa identifice terenurile necesare împroprietaririi veteranilor de razboii, conform legii." Tot potrivit legii tinerii pâna la 35 de ani au dreptul sa primeasca în folosinta gratuita suprafete de teren (250 - 500 mp) pentru construirea de locuinte. Nici aceste terenuri "nu au fost identificate" de primarul Curtii de Arges.


Constantin Din, consilier local (PRM).

Este unul dintre cei mai pertinenti membri ai Consiliului Local Curtea de Arges. Desi nu "sare calul", nu este doar o rotita a masinariei de vot, ci are pareri personale, de bun simt, despre toate subiectele dezbatute în sedintele de Consiliu. Când voteaza, o face doar având constiinta de reprezentant al cetatenilor care l-au ales; nici macar al partidului pe listele caruia a devenit candidat.

Nicolae Craciun, Domnesti.

Nici pâna acum nu a aflat unde sunt toate autovehiculele primite de comuna de la Ministerul Apararii Nationale, intrate în patrimoniul Primariei înca de pe vremea fostului primar si "pierdute" - câteva dintre ele. În privinta acestor masini, lucrurile par moarte: nici autoritatile judetene nu-l deranjeaza, nici el nu vorbeste de funie în casa spânzuratului.

Vasile Nica, Valea Danului.

Primarul Vasile Nica este foarte cunoscut pentru... bazinul de apa care s-a darâmat, centrala termica de la scoala din comuna care e o adevarata bomba sub clasele pline cu elevi si alte asemenea ispravi. Are un consiliu plin de colegi "iubitori" care-i cauta si, de ce sa nu recunoastem, adesea-i gasesc nod în papura. Când e întrebat de presa daca sunt adevarate "nascocirile" colegilor el raspunde: "Ma numesc Vasile Nica si de nimeni nu mi-e frica!"


La Valea Danului,

Ceva nu "miroase a bine"

Primarul Vasile Nica vrea soferita

La ultima sedinta a Consiliului Local Valea Danului, colegii primarului Vasile Nica l-au mustruluit pe acesta pentru faptul ca se fac cheltuieli nu tocmai necesare si nici un referat de necesitate sau bon de consum. Subiectul acestei discutii l-au facut "5 bucati spray" achizitionate pentru scoala. Primarul a declarat ca a fost nevoie de aceste spray-uri în momentul în care scoala a primit o vizita. Consilierii au considerat ca ceva nu "miroase a bine", însa au trecut peste acest subiect, ajungând rapid la.... masina primariei. Daca la capitolul "spray" primarul nu "s-a atacat" prea tare, când a venit vorba despre masina venita de la Guvern, Vasile Nica a sarit ca ars declarând: "Nu aveti voi treaba, masina a venit pentru mine... Îmi iau sofer si gata! Sau mai bine - soferita!"

Eduard VASILE


La Domnesti,

Deja se stie destinatia premiului de la "Cea mai bine gospodarita comuna"

Într-un numar anterior al cotidianului nostru va informam ca, locul lll la "Cea mai bine gospodarita comuna" din judet l-a luat Domnestiul. Viceprimarul comunei, Nicolae Nedelea, ne-a declarat ca cele 400 milioane lei primite ca premiu, la care se vor adauga si alte fonduri se vor investi pentru construirea unui canal betonat pentru scurgerea apei provenite din ploi.

Malina ZAHIU


Corbi, comuna înfratita cu Brunoy (Franta)

În comuna Corbi exista multe zone de un pitoresc deosebit. Câteva gospodarii sunt chiar foarte bune pentru turism din punct de vedere al posibilitatilor de cazare, al dotarilor si al servirii mesei. De aceea, Agentia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) a omologat trei gospodarii care deja fac agroturism. Ultimul grup de turisti - care a fost foarte multumit de ceea ce a gasit aici - a fost unul din Franta. Comuna Corbi este de multi ani înfratita cu o localitate franceza - Brunoy. "Fratii" de acolo au adus, cam la doi-trei ani, ajutoare constând în îmbracaminte, dulciuri si medicamente, ba chiar si doua calculatoare. Tot francezii au sponsorizat Dispensarul comunal cu instalatia de apa curenta si canalizarea (fosa septica), dupa cum ne-a spus secretarul primariei, Mihai Moisescu.

Dupa anul 2000, în actuala legislatura, n-au mai sosit în Corbi reprezentanti din Brunoy si, la fel ca în Curtea de Arges, înfratirea nu s-a materializat si într-o cooperare economica.

Radu GÎRJOABA


Richiteanu despre Electroarges

Alegerea noului consiliu de administratie al societatii Electroarges nu este una lipsita de importanta pentru PRM. Liderul Gheorghe Richiteanu s-a declarat interesat de soarta si problemele sociale ale angajatilor acestei societati. Acesta a tinut sa mentioneze ca actuala conducere a reusit prin mai multe contracte si comenzi, precum si prin exportul de peste 75 la suta, sa redreseze societatea. "Totusi, a declarat presedintele PRM Curtea de Arges, înca mai sunt în cadrul acestei societati oameni "cu capul în nori" aflati în functii de conducere, care ar trebui schimbati."

Eduard VASILE


Stanesti înca nu este comuna

Cu o luna în urma a avut loc un referendum pentru reînfiintarea comunei Stanesti. Localitatea face parte acum, administrativ, din comuna Corbi. Desi cei mai multi cetateni s-au pronuntat în favoarea reînfiintarii, nu a fost întrunit cvorumul necesar, pentru doar 28 de voturi. Câtiva sateni ziceau ca primarul ar fi încercat sa-i convinga pe sateni sa nu se prezinte la votare. Lucrul ar fi de mirare pentru ca, spun ei, primarul comunei Corbi, Ion Ionita, este din satul Corbsori, iar acesta ar urma sa faca parte, alaturi de satele Stanesti si Poduri, din viitoarea comuna Stanesti. În comuna Corbi vor ramâne, daca vreodata Stanesti va redeveni comuna, doar satele Jgheaburi, Corbi si Poienarei, dupa cum ne-a spus secretarul comunei, Mihai Moisescu.

Referendumul va putea fi reluat abia anul viitor, daca vor fi prevazuti la buget bani pentru organizarea acestuia.


La Arefu,

Executia bugetara pentru 2003 - amânata din nou

Luna trecuta, unul dintre punctele de pe ordinea de zi din cadrul sedintei Consiliului Local (C.L.) Arefu a fost aprobarea executiei bugetare pe anul 2003. Zilele trecute, în cadrul sedintei ordinare a C.L., punctul 3 facea referire la acelasi subiect care, cu o luna în urma, nu primise avizul consilierilor. Nici luna aceasta consilierii arefeni nu au votat executia bugetara a anului trecut, declarând ca aceasta nu a primit avizul a doua dintre comisiile de specialitate. De asemenea, actele care au fost prezentate alesilor arefeni au fost "neclare, sterse", dupa cum au declarat acestia. În consecinta, executia bugetara pe 2003 la Arefu a fost din nou amânata (pentru luna aprilie), pentru a treia oara.

Eduard VASILE


Persoanele fizice si-au platit impozitele în procent de 90 la suta

Bilantul realizat de reprezentantii administratiei locale privind impozitele si taxele locale de la populatie în primul trimestru al acestui an a demonstrat ca populatia municipiului îsi plateste la timp darile catre bugetul local. Cu putin timp înainte de încheierea primelor trei luni, 90 la suta dintre cetatenii orasului si-au platit impozitul pe casa, teren si masina, aceasta însemnând 4,36 miliarde lei, fata de 4,84 miliarde cât era prevazut. Si la persoanele juridice situatia este buna. Acestea si-au platit darile catre bugetul local în proportie de 99 la suta (2,48 miliarde data de 2,5 miliuarde prevazute). Un deficit mai mare se înregistreaza la cote si sume defalcate din impozitul pe venit (la salariile din învatamânt). Pe total, dintr-o prevedere de 54,89 miliarde s-au încasat 46,83 miliarde lei.

Nicoleta MOISESCU


La Corbi,

Toata iarna - 350 de milioane de lei pentru încalzire

Dupa spusele secretarului Primariei Corbi, Mihai Moisescu, în toata comuna nu exista probleme cu padurile. Cetatenii si-au primit drepturile, au intrat în posesia terenurilor forestiere, s-a reînfiintat si Obstea mosnenilor din Poienarei. Consiliul Local a acordat si ajutoare pentru lemne de foc, celor îndreptatiti, în valoare de 300.000 lei lunar, pentru fiecare persoana. Cum acesti bani au fost alocati timp de patru luni, efortul financiar pentru bugetul local a totalizat 350 de milioane de lei.

Radu GÎRJOABA


De joi,

Preotul Ion Stanciulescu - cetatean de onoare al comunei Arefu

Joi, Consiliul Local al comunei Arefu s-a întrunit pentru sedinta ordinara. Pe ordinea de zi s-au aflat proiecte privind acordarea titlului de cetatean de onoare al comunei, aprobarea contului de încheiere a exercitiului bugetar pentru 2003, punerea la dispozitie a unei suprafete de teren, precum si proiectul privind stabilirea taxelor de pasunat. Asa cum era de asteptat, proiectul de hotarâre privind acordarea titlului de cetatean de onoare "duhovnicului si pastorului obstei Arefu", asa cum a fost numit si de consilieri preotul Ion Stanciulescu, a fost aprobat în unanimitate de voturi. Înainte de vot, consilierilor le-a fost pusa de dispozitie o documentatie impresionanta de catre fiica acestuia Filofteia Ceausu. Ea este profesor universitar si a pus la dispozitia celor prezenti la sedinta documente, scrisori si memorii ale unui copil de tarani, un fiu al satului cu o activitate remarcabila, un spirit mereu viu, prin ce a întreprins si un intelectual prin definitie.

Emotionata, Filofteia Ceausu a primit diploma la finalul dezbaterii pentru a transmite tatalui care, din pacate, nu s-a putut prezenta la sedinta, din motive de sanatate. Toti consilierii au fost de acord cu acest gest, iar primarul Vasile Avram nu a pierdut ocazia de a-si face putina campanie preelectorala, tinând un monolog care nu i-a miscat însa pe consilierii învatati cu mersul politicii.

Eduard VASILE


Noutati din partea PNL la nivel înalt

Alaltaieri a avut loc la Bucuresti conferinta de presa a PNL la nivel national. Presedintele liberalilor din judetul Arges, Adrian Miutescu, a fost invitat de catre Theodor Stolojan, presedintele Partidului National Liberal. La întâlnire au mai participat si purtatorii de cuvânt Calin Popescu Tariceanu din partea Aliantei PNL-PD si Eugen Nicolaescu din partea PNL. Reprezentantii aliantei au ridicat probleme legate de integrarea si procesul aderarii României la Comunitate Europeana, iar cei ai PNL au facut referire îndeosebi la un caz de coruptie depistat recent.

Eduard VASILE


Padurile de la Valea Danului - în pericol de a fi furate cu totul

Si totusi... în ultimul an nu a fost sesizata nici o infractiune silvica

O mare suparare a consilierilor locali de la Valea Danului o constituie furtul de lemne din padurile comunei. Zilele trecute, dupa o îndelunga polemica pe aceasta tema - la care a participat si îngrijitorul de islaz, Cristi Plesa - acestia s-au deplasat împreuna cu primarul Vasile Nica pe unul dintre cele 6 islazuri ale comunei. Aici au fost constatate mai multe furturi de lemne si zeci de buturugi acoperite cu crengi, pamânt sau frunze. Primarul si îngrijitorul au privit neputinciosi paguba adusa comunei. Problema este ca în ultimul an îngrijitorul nu a semnalat nici un delict silvic. Primarul a avut o atitudine neutra, preferând sa lase organele de ordine sa ia masurile necesare depistarii si prinderii faptasilor. Nu aceeasi atitudine au afisat-o si consilierii locali, care s-au declarat indignati de jaful petrecut pe islaz, unii dintre ei cerând plata pagubei sau chiar demisia îngrijitorului de islaz.

Eduard VASILE


La Corbi,

Un pod de zeci de milioane rugineste degeaba, de doua legislaturi

Satul Stanesti este traversat de râul Doamnei. Aproape jumatate dintre sateni (si copii) pot sa ajunga în "centru", la serviciu, la cumparaturi sau la scoala doar dupa ce traverseaza o ruina de pod. Planuri pentru a fi refacuta legatura satenilor cu civilizatia, peste râul Doamnei, exista de acum doua legislaturi. Dupa cum spune secretarul Primariei Corbi, Mihai Moisescu, în anul 1996 a fost cumparat, în urma câstigarii unei licitatii, scheletul metalic al unui pod de cale ferata, dezafectat, de la Berevoiesti. Ansamblul de grinzi metalice a costat, la acea vreme, 8 milioane de lei.

Am vazut în ce hal arata vechiul pod si cum este lasat sa rugineasca cel metalic - de 8 ani de zile. Secretarul comunei ne-a spus ca antichitatea de pod din lemn a fost serios avariat (aproape darâmat) de viiturile de pe râul Doamnei de acum un an si jumatate. Au venit atunci si cei de la Apararea civila si au constatat, apoi lucratori ai unei firme de constructii au consolidat piciorul de pod care a fost cel mai rau afectat. Mihai Moisescu spune ca au fost efectuate studii de fezabilitate si, înca din 2001, exista chiar si proiectul viitorului pod. Acesta are toate avizele si aprobarile necesare si a fost facut chiar si devizul lucrarilor. Acestea împreuna cu materialele necesare ar costa aproximativ 5 miliarde de lei. Chiar daca primarul comunei, Ion Ionita, este si presedintele organizatiei locale a partidului de guvernamânt, prioritatile PSD în zona sunt altele si în acest an, electoral. Asa ca cei din Stanesti mai au de asteptat pâna vor putea sa treaca râul, cu siguranta ca nu vor cadea în apa.


Ca sa intram în U.E.,

Si porcii trebuie sa-i marcam

În Monitorul Oficial de acum doua zile a fost publicat Ordinul nr. 170 al ministrului agriculturii, apelor si mediului pentru aprobarea Normei veterinare privind sistemul de identificare si înregistrare a suinelor. Toti crescatorii de porci din România va trebui sa îsi înregistreze animalele (suinele) printr-o asa-numita "crotalie auriculara". Iata câteva prevederi normative - obligatorii - cuprinse în Norma veterinara privind sistemul de identificare si înregistrare a suinelor, instituita prin acest nou ordin:

"Art. 3 - (1) Sistemul de identificare si înregistrare a suinelor cuprinde urmatoarele elemente:

a) crotalia auriculara, care permite identificarea individuala a animalelor;

b) registru, care trebuie tinut la zi pentru fiecare exploatatie;

c) baza de date informalizata.

(2) Autoritatea veterinara centrala a României (direct sau prin autoritatile veterinare judetene) va avea acces nemijlocit la toate informatiile structurate sau nestructurate în baze de date, prevazute în prezenta norma veterinara, în calitatea acesteia de autoritate de reglementare. Autoritatea veterinara centrala a României va lua masurile necesare pentru a asigura accesul la aceste date al partilor interesate, cu conditia respectarii protejarii datelor si a cerintelor de confidentialitate prevazute de legislatia în vigoare.

Art. 4 - (1) Toate animalele din specia suine vor fi identificate, începând cu data nasterii animalului si înainte ca animalul sa paraseasca exploatatia de origine, conform alin. (2), într-o perioada care nu trebuie sa depaseasca data de 30 iunie 2006. Acest termen este maxim, detinatorul de animale având obligatia de a asigura toate conditiile în vederea identificarii animalelor din exploatatia sa, la termenele fixate de autoritatea veterinara.

(2) Animalele trebuie sa fie identificate printr-o crotalie auriculara, conform descrierii din sectiunea A a anexei nr. 1.

Art. 5 - (1) Fiecare detinator de animale, cu exceptia transportatorului, trebuie sa tina un registru la zi care contine cel putin informatiile prevazute în sectiunea A a anexei nr. 2.

(2) Registrul este conform modelului prevazut în sectiunea B a anexei nr. 2, se tine pe suport hârtie sau în format electronic si trebuie sa fie disponibil în orice moment pentru a fi prezentat autoritatii veterinare în cazul controlului. Detinatorul de animale este obligat sa pastreze registrul o perioada de minimum 5 ani. Mentinerea acestui registru pentru înregistrarea animalelor este optionala dupa intrarea în functiune a bazei de date de înregistrare a porcinelor.

(3) Fiecare detinator de animale trebuie sa furnizeze autoritatii veterinare, la cerere, toate informatiile referitoare la originea, identificarea si, daca este cazul, destinatia animalelor pe care le-a detinut, transportat, comercializat sau taiat în ultimii 3 ani.

(4) România va comunica statelor membre ale Uniunii Europene modelul registrului de exploatatie folosit pe teritoriul ei.

Art. 6 - (1) Miscarea suinelor pe teritoriul României se face pe baza certificatului veterinar de sanatate prezentat în anexa nr. 3, completat de medicul veterinar oficial sau, când este cazul, de medicul veterinar caruia i-a fost delegata competenta.

(2) Circulatia suineler care nu sunt identificate conform prezentei norme veterinare este interzisa dupa data de 30 iunie 2006.

(3) Detinatorul de animale din exploatatia de destinatie este obligat sa pastreze documentul de miscare pentru o perioada minima de 3 ani. La solicitarea autoritatii veterinare, el trebuie sa furnizeze o copie de pe acest document."

În prima anexa a Normei sunt prezentate mijloacele de identificare:

"1. Crotalia auriculara la care se refera art. 4 alin. (2) se aplica în urechea animalului si poarta un cod de înregistrare unic.

2. Crotalia trebuie aplicata într-o pozitie în care este usor vizibila de la distanta.

3. Crotalia trebuie sa poarte inscriptionate urmatoarele:

a) acronimul autoritatii veterinare centrale a României, cu litere majuscule, respectiv AVSA, inscriptionat în partea de sus a crotaliei, unde este prevazut sistemul de prindere a celor doua parti.

b) codul de bare reprezentând codul de identificare a animalului;

c) codul ISO al tarii, respectiv RO pentru România, urmat de 3 cifre: prima cifra reprezinta specia, respectiv 3 -porcine, iar urmatoarea doua cifre reprezinta numarul seriilor de câte 9.999.999 de crotalii (de exemplu: 01 pentru prima serie de 9.999.999 de crotalii, 02 pentru a doua serie de 9.999.999 de crotalii etc.); toate aceste caractere au înaltimea de 4 mm;

d) ultimul rând de caractere este format din 7 cifre, grupate semantic, cu înaltimea de 5 mm."


În pragul campaniei electorale,

Primarul Vasile Avram si-a adus aminte de "datoriile morale" fata de eroi si veterani

Al patrulea proiect de pe ordinea de zi a sedintei Consiliului Local Arefu de zilele trecute prevedea punerea la dispozitie a unei suprafete de teren. De acest teren ar trebui, teoretic, sa beneficiaze eroii revolutiei din 1989 si veteranii de razboi. Primarul comunei Arefu, Vasile Avram, a venit cu propunerea de a "pastra" o suprafata de teren pentru categoriile amintite. Acesta si-a justificat propunerea, afirmând: "Suntem datori fata de acesti oameni. Avem datoria morala de a-i ajuta si, daca-i putem ajuta, de ce sa nu o facem." Nici consilierii locali nu au "înghitit" prea usor proiectul, fapt pentru care i-au cerut primului cetatean al comunei sa le prezinte lista si dosarele cu actele necesare donarii unei suprafete de teren acestor persoane.

Consilierii cer ca pamântul sa ramâna localnicilor

Singurele acte pe care primarul le-a pus la dispozitie au fost, de fapt... unul singur, si nu act ci... o lista. În alta ordine de idei, primarul are o lista si, dupa cum a declarat chiar el, "excedent de teren". Consilierii locali au facut front comun si au cerut ca teren sa primeasca doar veteranii si eroii originari din Arefu, ei facând trimitere la unele persoane - aflate pe lista - pe care nu le cunosteau.

O alta problema destul de serioasa, asupra careia merita cugetat, este faptul ca printre propuneri de teren s-a aflat si Molivisul. La ora actuala, multe priviri sunt atintite în aceasta directie, având în vedere ca peste nu prea mult timp, se pare, Molivis va deveni un important centru turistic pentru zona noastra. Daca initial proiectul propus de primar a fost respins si înlocuit cu amendamentul consilierului Viorel Cârstea, care a propus atribuirea de teren doar cetatenilor din Arefu, la final lucrurile s-au schimbat. Astfel, dupa ce li s-a prezentat legislatia în vigoare, consilierii au aprobat proiectul propus de primar. Cineva a uitat însa ca acesta fusese respins, practic. Si nimeni nu stie sa explice cine a stabilit prioritatile celor doua votari.

Eduard VASILE


Un olimpic va primi 5 milioane lei din partea Consiliului Local

În ultima sedinta de consiliu de la Valea Danului, unul dintre consilierii locali a venit cu o propunere de milioane pentru un copil de exceptie. Tânarul este primul elev din comuna care a ajuns la faza nationala a unei olimpiade. În cazul acestui elev de clasa a lX-a, de la Colegiul National "Vlaicu Voda", geografia este materia care i-a atras simpatia si respectul Consiliului Local. Propunerea consiliului a fost de a i se acorda tânarului o recompensa de 5 milioane de lei si de a fi monitorizat si sprijinit în continuare.

Ion Din este primul elev din comuna care a obtinut astfel de rezultate la învatatura si a fost rasplatit în consecinta, pentru a-l încuraja atât pe el cât si pe ceilalti elevi din comuna.

Eduard VASILE


Razboiul primar - consilieri continua la Baiculesti!

Consilierii nu stiau ca preotul Gheorghe Baranescu s-a pensionat de trei ani

În ultima sedinta a Consiliului Local Baiculesti s-a discutat aprins referitor la alegerea între functiile de preot si primar a lui Gheorghe Baranescu. Dupa un schimb de replici între el si consilieri, Popa Vijelie le-a spus acestora ca el este pensionat de 3 ani de zile si... nu are ce sa aleaga. Acest raspuns i-a socat oarecum pe consilieri care i-au gasit imediat alt defect preotului primar: "Avem în comuna un preot tânar. Lasati-l pe el sa-si faca treaba. În fiecare duminica tineti slujba în alta parte si puneti batrânii sa mearga zeci de kilometri de la o biserica la alta. Si sa nu mai vorbim si despre contributia pentru biserica... 750.000 lei de persoana... e exagerat de mult!"

Malina ZAHIU


Sute de restantieri la Distrigaz

În prezent, aproximativ 800 de persoane fizice sunt restante la plata facturilor catre Distrigaz. Conducerea societatii îi avertizeaza, însa, ca din aceasta saptamâna se vor face debransari în masa, vizati fiind toti cei care au datorie mai mare de 1.500.000 lei. La agentii economici, situatia a început sa se îmbunatateasca, în sensul ca o parte dintre restantieri si-a platit facturile, speriati de avertizarea Distrigaz cu ridicarea contorului.

Nicoleta MOISESCU


În curând,

Rudarii din Tigveni vor fi împroprietariti

Rudarii din Tigveni vor avea în curând acte de proprietate pentru terenurile pe care si-au construit casele. De asemenea, acestia vor primi în plus între 100 si 500 de metri patrati de teren (în terenul acordat este inclusa si suprafata pe care s-au construit casele). Aceasta masura a fost determinata de numarul mare de gospodarii construite pe proprietatea privata a Consiliului Local. În aceasta situatie se afla 85 de gospodarii. Suprafata totala care va intra în posesia rudarilor este de 3,42 hectare. "Am facut demersurile necesare în acest sens pentru ca era foarte greu sa obtinem aprobari pentru diferite proiecte având în vedere faptul ca ei si-au construit casele pe o proprietate privata. Avem deja aprobare de la Comisia Locala si Judeteana de fond funciar si, în scurt timp, rudarii vor intra în posesia terenurilor", ne-a spus primarul din Tigveni, Constantin Popescu.

Cristina DINESCU


Seful PNL acuza pesedistii ca au interese personale pentru schimbarea unei legi

Un punct fierbinte pe care Adrian Miutescu a tinut sa-l prezinte în conferinta de presa de alaltaieri, din Capitala, a fost cel legat de proiectul de dezvoltare, mai nou, pentru zona Cabanei Cumpana. Presedintele PNL Arges acuza membrii PSD ca schimba locatia acestui proiect în functie de interesele personale. "Cu toate ca într-un act normativ emis de Guvern se vorbea despre Molivis si Piscul Negru, afirma Adrian Miutescu, PSD-istii care au terenuri si vile în acea zona au hotarât sa se faca pista de schi în zona Cumpana, unde zapada tine cu o luna mai putin decât în oricare celelalte doua variante."

Eduard VASILE


În nici trei luni,

La Biroul Asistenta Sociala - 1.212 anchete sociale

S-a tot scris despre volumul mare de lucru de la Biroul Asistenta Sociala si Autoritate Tutelara din ultima perioada, generat în special de întocmirea dosarelor pentru alocatiile complementare si monoparentale. Pentru acestea, dintr-un total de 1.123 dosare, au fost realizate1.050 de anchete sociale. Primul edil al municipiului a prezentat însa, situatia anchetelor sociale per total. Astfel, în nici trei luni au fost realizate, pe lânga anchetele amintite, alte 70 pentru persoane cu dizabilitati, 50 pentru ajutor social, 10 pentru delincventa juvenila si 32 pentru alte situatii. În total 1.212 anchete sociale.

Nicoleta MOISESCU


 

 

 

 ::::: apasa aici :::
   
         
  sus    
| Prima pagina | Despre noi | Anunturi | Concursuri | Redactia | Caricatura zilei | Contact |
Copyright © 2004 Quark Press