Ziua Francofoniei - sarbatorita si la Primarie

Vineri, în holul Primariei a avut loc o manifestare cu ocazia Zilei Francofoniei. Au participat la acest eveniment primarul municipiului, reprezentantul Consiliului Judetean - Adrian Negrilescu si copiii de la Ansamblul "Closca cu puii de aur", coordonati de profesoara Gabriela Logojan. Primarul Gheorghe Nicut le-a vorbit celor prezenti despre francofonie si despre rolul limbii franceze pe plan national si international. Adrian Negrilescu a prezentat un comunicat de presa din care reiese ca "judetul Arges este membru fondator al Asociatiei internationale a regiunilor francofone (AIRF), din octombrie 2002, data la care s-a înfiintat aceasta Asociatie. În acelasi timp, judetul Arges face parte din Consiliul de Administratie al acestei Asociatii si are dreptul de a lua decizii alaturi de presedintele si vicepresedintii AIRF". Dintre obiectivele asociatiei fac parte:

- stabilirea unor relatii de cooperare între colectivitati, regiuni francofone;

- schimburi de informatii si de experienta, în beneficiul cetatenilor din spatiul francofon;

- diseminarea unor proiecte de succes derulate în cadrul regiunilor francofone;

- derularea unor programe de dezvoltare pornind de la obiective stabilite de comun acord;

- crearea unei retele de solidaritate între regiunile francofone.

Totodata, Adrian Negrilescu ne-a spus: "Consiliul Judetean este promotorul înfiintarii acestor centre de informare. În judetul nostru au fost deschise astfel de centre în doua municipii si în trei orase si sunt asteptati aici locuitorii oraselor si nu numai".

Membrii ansamblului "Closca cu puii de aur", elevii de la Scoala "Regina Maria" au prezentat un fragment teatral din piesa "Îmblânzirea Scorpiei", de William Shakespeare, si trei piese corale.

Au fost prezenti la eveniment si elevii clasei a Xll-a E (Servicii si Administratie Publica) de la Grupul Scolar Forestier. "Elevii clasei mele au desfasurat un proiect cu privire la "Europa în liceu". Ei vin aici, la Centrul de informare, pentru a cauta informatii noi pe Internet si pentru a aprofunda cunostintele pe care le au", ne-a spus diriginta clasei, profesoara Laura Budan.

De asemenea, cu aceasta ocazie, membrii Cercului de pictura condus de profesoara Ruxandra Socaciu, de la Clubul Elevilor, au "îmbracat" peretii din holul primariei cu tablouri pictate de ei.

Eduard VASILE si Cristina DINESCU

"Basarab I" va sarbatori Ziua Francofoniei

Ambasada Frantei - interesata de actiunile care vor avea loc

Ziua de 20 martie este Ziua Francofoniei si, asa cum ne-am obisnuit, majoritatea scolilor vor organiza mici spectacole sau programe artistice. Una dintre aceste institutii este si Scoala Generala "Basarab I". Ca urmare a adresei emise de Ambasada Frantei, prin Serviciul de Cooperare si Actiune Culturala, din data de 26 februarie, astazi, la aceasta scoala se va prezenta un spectacol în limba franceza "Mai multi de-am fi împreuna, mai fericiti am fi."

Spectacolul este organizat de profesorii Eugenia Danilescu, Ion Danilescu si de directoarea scolii, profesoara Sorina Stirboiu, si se înscrie pe linia manifestarilor organizate în toata lumea francofona, cu prilejul zilei internationale a francofoniei (20 martie). Spectacolul va fi prezentat de un grup de elevi din cadrul scolii, cu vârste cuprinse între 10 si 14 ani. Prima parte a programului va încerca sa defineasca termenul de "francofonie" si sa sublinieze scopul acestei miscari de nivel international. Programul va continua cu cântece, poezii, jocuri si scenete educative inspirate din lectiile de franceza ale micutilor artisti. Ultima parte o va constitui momentul în care elevii de la Scoala Generala "Basarab I" vor adresa mesajele lor de pace si bucurie catre toti copiii din lume.

Directoarea scolii, prof. Sorina Stirboiu, ne-a declarat ca mesajele lor sunt unele care "invita la prietenie, dragoste, colaborare. Mesajele lor se adreseaza deopotriva oamenilor mari si chiar sefilor de state si guverne din lume. În limbajul lor inocent, copiii cer acestora sa faca tot posibilul spre a stopa actele de terorism declansat în toata lumea. Copiii doresc sa creasca în soare, libertate, siguranta, ei vor ca a lor copilarie sa fie vesela, linistita, neamenintata de nici un act terorist."

Referitor la acest spectacol a fost informata si Ambasada Frantei, precum si Serviciul de Cooperare si Actiune Culturala, în vederea înscrierii ei pe site-ul Organizatiei Internationale a Francofoniei care monitorizeaza manifestarile organizate în tarile francofone.

Asadar, astazi, la Scoala "Basarab I" - nu numai un spectacol dedicat Zilei Francofoniei ci si un omagiu adus pacii, celor ucisi si un mesaj de pace catre lume.

(19.03.2004) Eduard VASILE

Madalina Iorga (la Limba Latina) si Andreea Uta (la Limba Româna) - ambele din clasa a X-a - au ocupat locul I si s-au calificat la faza nationala.

Sâmbata a avut loc, la Pitesti, faza judeteana a mai multor olimpiade scolare. Iata rezultatele câtorva dintre ele:

Limba Latina

Clasa a IX-a

1. Mihaela Cheianu - locul al III-lea

2. George Nicolescu - locul al III-lea

Clasa a X-a

1. Madalina Iorga - locul I - calificata

2. Carmen Gherghina - locul al III-lea

Clasa a XI-a

1. Andreea Sterioiu - locul al III-lea

Limba si Literatura Româna

Clasa a VII-a

1. Adriana Dobrescu - C.N. "V. V." - Mentiune

Clasa a VIII-a

1. Ioana Momeanu - Scoala "Basarab I" - Mentiune

2. Alina Simion - Scoala "Carol I" - Mentiune

3. Ioana Dumitru - Scoala "Mircea cel Batrân" - Mentiune

4. Grigorina Mitrofan - Scoala "Carol I" - Mentiune

Clasa a IX-a

1. Olivia Vasile - Mentiune

2. Iuliana Sora - Mentiune

Clasa a X-a

1. Andreea Ionela Uta - locul I - calificata

2. Irina Cândea - locul al II-lea - calificata

3. Cristina Zabet - locul al III-lea

4. Patricia Pungoci - Mentiune

Clasa a XI-a

1. Alina Leasu - locul al III-lea

2. Andreea Platon - Mentiune

3. Catalina Tanasescu - Mentiune

Clasa a XII-a

1. Ancuta Ilie - Mentiune

2. Alexandra Dumitrascu - Mentiune

3. Denisa Dragomir - Mentiune

Toti acestia sunt elevi ai Colegiului National "Vlaicu Voda".

Geografie - 13 elevi sunt calificati pentru proba practica. Aceasta s-a desfasurat - 14.03.2004.

La Handbal fete - finala judeteana - echipa C.N. "V. V." a ocupat locul al II-lea.

Pronume, pronume s.n. Parte flexibila de vorbire care tine locul unui substantiv. Din lat. pronomen, fr. pronom (Cf. DEX)

Exemple:

- În limba româna sunt mai multe feluri de pronume: pronume personal, pronume posesiv, pronume relativ si altele.

Cuvântul "dânsul" nu este pronume de politete, asa cum cred multi vorbitori, ci este pronume personal.

Prenume, prenume, s.n. Nume care se da unui om la nastere si care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiasi familii; nume de botez. Din fr. prenom, lat. prenomen (dupa nume) (Cf. DEX)

Exemple:

- Când prezentam undeva datele personale de identificare mai întâi trebuie sa spunem numele si prenumele. Adica Ionescu Marin, Popescu Ion, etc.

(22.03.2004)

Conform DEX-ului a emigra este un verb cu sensul "a pleca din patrie si a se stabili (definitiv sau temporar) în alta tara; a se expatria - Din fr. emigrer, lat. emigrare".

Exemple:

- Nu voi putea sa emigrez vreodata, fiindca nu pot sa iau cu mine pe toti cei care-mi sunt dragi.

- A emigrat dintr-o tara mica si acum îi duce dorul.

Din aceeasi familie de cuvinte sunt si: emigrare (actiunea de a emigra), emigrant (persoana care emigreaza).

Exemple:

- Un puternic proces de emigrare a avut loc în ultimii ani.

- Un emigrant trebuie sa aiba un motiv serios pentru a face acest gest.

A imigra - "a veni într-o tara straina pentru a se stabili aici. Din fr. immigrer, lat. immigrare". (Cf. DEX.)

Exemple:

- A imigrat în Germania de mult timp.

- Când imigrau în S.U.A., cei mai multi plecau în grupuri mari.

Alte cuvinte formate de la acest verb: imigrant (persoana care imigreaza), imigrare (actiunea de a imigra, de a se stabili într-o alta tara).

Exemple:

- De mai multe ori, imigrantii nu aveau prea multe drepturi în tara unde se stabileau.

- Dupa razboi, Germania s-a confruntat cu un proces puternic de imigrare.

(19.03.2004)

Literar, -a, literari, -e, adjectiv "Care apartine literaturii, care de refera la literatura, care corespunde cerintelor literaturii. Din fr. litteraire". Mai pe scurt "literar" se refera la literatura.

Exemple:

- Un comentariu literar bun trebuie sa se refere la toate aspectele operei în discutie.

- Si-a prezentat discursul într-o forma literara impecabila.

- Într-un reportaj frumos, e bine sa folosesti multi termeni literari.

- Ca sa-ti formezi un vocabular corect, trebuie sa citesti multe opere literare.

Literal, -a, literali, -e, adjectiv "Care se face, se reproduce etc. cuvânt cu cuvânt, litera cu litera; textul, exact. Din fr. litteral, lat. litteralis" (Cf. DEX.) Cuvântul se refera la tot ceea ce tine de litera.

Exemple:

- Între cele doua cuvinte nu sunt deosebiri din punct de vedere literal.

- Trebuie realizata o copiere literala a acestei pagini.

- Am nevoie de reproduceri literale ale acestui spot publicitar.

(18.03.2004)

Temporar este adjectiv dar si adverb cu sensul de vremelnic, trecator, provizoriu. În DEX este prezentat astfel:

Temporar, -a, temporari, -e. Care este de scurta durata, care nu dureaza decât un anumit timp; vremelnic, trecator, provizoriu. Care exercita o activitate un timp limitat. - Din fr. temporaire, lat. temporarius.

Exemple:

- Aspectul temporar al vremii este urât.

- Stabilirea temporara în acest oras i-a adus multe bucurii.

- Ajutoarele temporare mi-au fost de mare folos.

- N-a avut de ales si, temporar, s-a stabilit aici.

În acest ultim exemplu temporar are valoare de adverb.

Temporal, -a, temporali, -e, adjectiv (sau substantiv) care indica timpul, privitor la timp; care depinde de timp. Din fr. temporel. (Cf. DEX.)

Exemple:

- Din punct de vedere temporal aceste caracteristici arhitecturale apartin Renasterii.

- Dupa sensul ei, aceasta propozitie este o temporala (substantiv).

- Indicii temporali ne ajuta sa stabilim momentul construirii acestor ziduri.

- Datele temporale vor dezlega misterul.

Temporal mai are si un alt sens: os pereche asezat în regiunea tâmplelor (osul temporal).

(17.03.2004)

Ambele cuvinte sunt corecte daca sunt puse la locul potrivit. Pentru asta trebuie sa stim sensul fiecaruia.

Familiar, -a, familiari, -e. Este adjectiv si poate însemna apropiat, intim, bine cunoscut.

1) Despre exprimare, limbaj, stil: "Care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea obisnuita; simplu, fara pretentii.

Despre atitudini, comportari, despre oameni: simplu, prietenos, apropiat".

Exemple:

- Felul sau familiar de a-mi vorbi mi-a dat curaj.

- Am avut o discutie familiara cu acesti tineri si m-au înteles.

2) Care este binecunoscut, obisnuit cuiva.

Exemple:

- Aceste locuri îmi sunt atât de familiare încât mereu îmi face placere sa le revad.

- Comportamentul lui familiar cu toti subalternii îl apropie de acestia.

Familial este tot un adjectiv cu sensul de "care apartine familiei, privitor la familie; destinat familiei." (Din fr. familial)

Exemple:

- Bugetul familial este atât de mic pentru multi cetateni încât trebuie sa renunte la multe lucruri.

- Situatia ei familiala este neclara.

- Vecinii mei si-au construit o societate familiala cu profil de constructii.

(16.03.2004)

"Compliment, complimente, s.n.

1. Cuvânt de lauda, de magulire, care exprima o atitudine prieteneasca, de stima, de respect sau de consideratie. Locutiune adverbiala - fara compliment - fara exagerare, fara gândul de a maguli; pe fata, sincer. La plural - salutari trimise unei persoane prin intermediul cuiva ca expresie a politetei. Înclinare a capului sau a corpului în semn de salut respectuos; plecaciune. Din fr. compliment." (Cf. DEX)

Exemple:

- Mi-a adus un compliment care mi-a încalzit sufletul.

- Fara complimente, îti spun ca ai facut o fapta buna.

- Multumesc pentru complimentele transmise prin varul meu.

A complimenta (din fr. complimenter) are sensul de a exprima cuiva complimente.

Exemplu: - M-a complimentat atâta încât o suspectez de nesinceritate.

"Complement, complemente, s.n.

1. Ceea ce se adauga la ceva spre a-l întregi; complinire.

2. Parte secundara a propozitiei care determina un verb, un adjectiv sau un adverb.

3. Substanta de natura proteica prezenta în serul normal si care participa la procesul imunitatii. Din fr. complement, lat. complementum (Cf. DEX).

Exemple:

- Îi punem drept complement un cub din lemn si va fi gata.

- Complementul si atributul sunt parti secundare de propozitie.

Din aceeasi familie fac parte si cuvintele: complementar (care complementeaza), complementaritate (prezinta un caracter complementar, alcatuit din parti complementare.

(15.03.2004)